Uniunea Europeana

Autorizare traducator si interpret – VI

VIII. PROCEDURA RECUNOAŞTERII CALIFICĂRII PROFESIONALE DE TRADUCĂTOR ŞI INTERPRET AUTORIZAT

          Profesia de traducător şi interpret autorizat constituie activitate profesională reglementată în sensul Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi al Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.

          Ministerul Justiţiei este autoritatea competentă în recunoaşterea calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat.

          Astfel, Ministerul Justiţiei verifică actele doveditoare în susţinerea cererilor de recunoaştere a calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat, în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, eliberând în acest sens o adeverinţă prin care se recunoaşte calitatea de traducător şi interpret obţinută în statele membre UE, SEE sau Confederaţiei Elveţiene. Totodată, aceste persoane sunt luate în evidenţă de către Ministerul Justiţiei şi dacă este cazul, de tribunalul în circumscripţia căruia sunt stabiliţi.

            În vederea recunoaşterii certificatelor sau altor documente similare care atestă calitatea de interpret şi traducător autorizat în specialitatea ştiinţe juridice, emise/eliberate de autorităţile competente din statul de origine sau de provenienţă şi a luării în evidenţă, solicitantul va depune documentele prevăzute de dispoziţiile art. 31 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 178/1997, precum şi ale art. 5 alin. (8) din Ordinul ministrului justiţiei nr. 1054/C/2005 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 178/1997, după cum urmează:

  1. cerere, semnată şi datată, în care solicitantul va declara pe proprie răspundere dacă este stabilit în România sau dacă va presta ocazional/temporar activitatea de traducere şi interpretare în România. În cazul prestării temporare se va menţiona perioada de timp.
  • fotocopia cărţii de identitate, a certificatului de înregistrare sau a cărţii de rezidenţă permanentă, dacă solicitantul este stabilit în România,  sau, după caz, fotocopia paşaportului, dacă solicitantul nu este stabilit în România, însă intenţionează să desfăşoare activitatea de traducere temporar sau ocazional;
  • copia legalizată a documentului  (autorizaţie, certificat sau alte asemenea documente echivalente) prin care solicitantul a dobândit calitatea de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar, eliberat de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, de origine ori de provenienţă, însoţită de traducerea legalizată în limba română a acestui document.

Copia legalizată, precum şi traducerea legalizată, se fac de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Copia legalizată, respectiv, traducerea legalizată a documentului original pot fi efectuate în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care copia legalizată, respectiv, traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acestora.

  • documentul de atestare (în vederea recunoaşterii în alte state membre ale UE sau SEE sau Confederaţia Elveţiană) a calificării profesionale de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar (documentul original în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz, şi însoţit de traducerea legalizată în limba română a acestui document) eliberat de autoritatea competentă din statul membru care a conferit solicitantului calitatea de interpret şi traducător, în care se vor menţiona următoarele:
  • dacă profesia exercitată în statul care a acordat calificarea profesională de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar constituie profesie reglementată în statul respectiv;
  • actul/actele normative care reglementează profesia în statul care a emis actul de autorizare respectiv (prevăzut la pct. 3);
  • actul oficial (nr. actului, data emiterii, denumirea actului şi emitentul acestuia) în baza căruia solicitantul a dobândit calitatea de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar (autorizaţie, certificat sau alt document similar);
  • durata de valabilitate a actului prin care s-a conferit calitatea de interpret şi traducător pentru sistemul judiciar;
  • dacă solicitantul exercită profesia şi în prezent, dacă există sau nu motive care împiedică pe solicitant să exercite profesia (spre exemplu, existenţa unei suspendări, la cerere sau aplicată ca sancţiune disciplinară).

Traducerea legalizată se face de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Traducerea legalizată poate fi efectuată în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acesteia.

N.B. Documentul prevăzut la pct. 4 este diferit de documentul prevăzut la pct. 3 şi se eliberează pe baza acestuia din urmă.

  • originalul documentului (cazier judiciar sau alte asemenea documente echivalente) din care rezultă că solicitantul nu are antecedente penale, eliberat de autoritatea competentă din statul/statele al cărui/căror cetăţean este, precum şi de autoritatea competentă din statul pe teritoriul căruia domiciliază. Documentul (în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz) va fi însoţit de traducerea legalizată în limba română.

Traducerea legalizată se face de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Traducerea legalizată poate fi efectuată în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acesteia.

  • originalul documentului din care rezultă că solicitantul este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei, dovadă care se poate face cu un act medical eliberat în România sau cu un act medical (însoţit de traducerea legalizată în limba română) eliberat în statul al cărui cetăţean este sau pe teritoriul căruia domiciliază (în prealabil apostilat sau supralegalizat, după caz);

Traducerea legalizată se face de pe documentul original apostilat în prealabil sau, după caz, supralegalizat în prealabil. Traducerea legalizată poate fi efectuată în străinătate sau în România (inclusiv la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate). În cazul în care traducerea legalizată a documentului original se efectuează în străinătate, este necesară apostilarea sau, după caz, supralegalizarea acesteia.

  • chitanţă, în original, reprezentând taxa judiciară de timbru în valoare de 100 lei (RON), în temeiul art. 3 lit. z) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Taxa judiciară de timbru se plăteşte în numerar, prin virament sau în sistem on-line, în contul bugetului local al unităţii  administrativ-teritoriale în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Dacă solicitantul nu are nici domiciliul şi nici reşedinţa în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul Primăriei sectorului 5, Bucureşti. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina solicitantului.

N.B. Chitanţa de plată a taxei trebuie să poarte în mod expres menţiunea “taxă judiciară de timbru”, indiferent dacă taxa se plăteşte la Primărie, la unităţi bancare, la CEC, la Trezoreria Statului sau la Poşta Română. Taxa poate fi plătită şi la aceste entităţi, însă numai în contul bugetului local al primăriei unde se află domiciliul sau reşedinţa solicitantului ori, după caz, Primăria Sectorului 5, Bucureşti.

În cazul în care plata se efectuează în sistem on-line, documentul cu care se face dovada plăţii trebuie să poarte semnătura şi ştampila unităţii bancare.

Close Menu
EnglishGermanItaly