Istoria in traduceri – Partea intai
Putem spune ca istoria traduceri lor este la fel de veche precum civilizatia, cultura si societatea. Inceputurile activitatii de traducere se pierd in negura timpurilor, nascandu-se o data cu literatura scrisa.
Concret insa, in jurul anului 270 i.H, un numar de 70 de intelepti evrei din Egipt, alesi cate sase din fiecare trib, au tradus din limba ebraica in limba greaca Vechiul Testament, ca urmare a colonizarii grecesti. Se presupune ca aceasta traducere, care poarta denumirea de Septuaginta, reprezinta prima opera tradusa. Legenda spune ca traducerea s-a realizat in Alexandria, in secolul al III-lea i.H, sub domnia lui Ptolemeu al II-lea. Scopul realizarii acestei traduceri este incert. Se spune ca a fost facuta fie pentru a suplini uitarea limbii ebraice de catre evreii din diaspora, fie din ordinul lui Ptolemeu care si-a dorit cunoasterea codurilor acestei comunitati importante din Egipt, cum erau evreii.
Daca mergem mai departe pe firul istoriei ajungem in anul 60 d.H, atunci cand Marcu, Ioan, Luca si Matei au scris cele patru Evaghelii. Acestea au fost grupate sub numele de Noul Testament, care, asociat cu Vechiul Testament, formeaza Biblia. 320 de ani mai tarziu, sfantul Ieronim, un mare invatat, cunoscator al limbii grecesti si latine, a mers la Bethleem, la cererea Papei, si a invatat limba ebraica. Astfel el a devenit traducatorul celei de-a doua versiuni a Bibliei in limba latina care poarta numele de Biblia Vulgata. Aceasta Biblie este folosita si in prezent de catre Biserica Romano-Catolica si a constituit o opera de referinta timp de 15 secole.
Secolul al VIII-lea aduce in istorie un numar impresionant de documente scrise pe piele de animal sau tablete, de catre arabii care calatoreau foarte mult in tarile cu care aveau legaturi comerciale, si in special in Grecia. Aceste documente sunt martore ale expunerii indelungate a arabilor la limba si cultura greaca. Arabii au tradus autori importanti precum Aristotel, Platon sau Hipocrate, pentru ca manifestau un interes deosebit fata de filosofie si stiinta. Odata cu crearea Casei Intelepciunii din Bagdad, una dintre cele mai mari biblioteci din istoria Asiei, s-a incurajat aparitia unor noi meserii, ca cea de traducator, corector, copisti, ceea ce a transformat Bagdadul in cel de-al doilea centru mondial de traducere. Denumita si Academia Stiintifica, aceasta impresionanta biblioteca gazduia un numar foarte mare de carti si manuscrise ce acopereau o paleta larga de domenii precum stiinta, arta, cercetare, religie, limbi straine. Aceasta biblioteca si-a gasit sfarsitul odata cu distrugerea Bagdadului de catre armata mongola.
Va urma…
